Chiar daca ultima luna a fiecarui an este plina de mari evenimente crestine, nici noiembrie - brumar, cum i se mai spune in popor - nu se lasa mai prejos, ea incheindu-se cu sarbatorirea Sfantului Andrei. Bun prilej pentru noi, romanii, sa descoperim, gratie unor obiceiuri strabune, cateva indicii despre anul ce va veni.Prin traditie, 30 noiembrie este numita si Ziua lupului.Se credea, si inca se mai crede, prin anumite colturi ale tarii, ca in aceasta zi lupul este mai sprinten ca oricand si chiar isi poate indoi gatul teapan. De aici, si vorba ca "isi vede lupul coada". Se mai spune ca, in acea noapte, toate animalele pot vorbi, iar haitele se aduna, ca Sf. Andrei sa le imparta hrana pentru iarna care vine. Tot atunci, spre a-si apara gospodariile de lupii infometati, oamenii obisnuiesc sa-si frece cu usturoi portile, ferestrele, usile si, prin unele locuri, chiar si fantanile. De asemenea, credinciosii nu matura, nu dau gunoiul afara, nu se piaptana, nu imprumuta nimic si nu fac pomana, caci se crede ca daca stapanii casei nu muncesc in acea zi, lupii nu se apropie de gospodaria respectiva. Totusi, cand Soarta decide altfel, primejdia nu poate fi indepartata, intrucat peste cele hotarate de Sf. Andrei nimeni nu poate trece.Tot traditia noastra populara spune ca noaptea de Sf. Andrei este cea mai buna pentru vraji si farmece. Astfel, de pilda, tinerele fete masoara noua cescute pline cu apa si le rastoarna intr-o strachina, care va fi pusa sub o icoana. A doua zi, in zori, apa se masoara din nou, cu aceeasi cescuta. Daca pe fundul strachinii mai raman cateva picaturi de apa, atunci fata respectiva va avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta ramane neumpluta bine, atunci ea nu va avea noroc si nu se va marita. De asemenea, fetele nemaritate care vor sa-si viseze ursitul vor pune 41 de boabe de grau sub perna, iar cel care in vis fura graul, acela va fi... alesul!Daca de Sanandrei fetele sunt interesate indeosebi sa-si cunoasca viitorul sot, ceilalti sateni incearca sa afle cu anticipatie daca vor avea noroc in urmatorul an. Cum procedeaza? Stie oricine: seamana grau intr-o strachina cu pamant. Cel al carui grau creste mult si frumos va fi sanatos si norocos.Tot in aceasta noapte se fac si observatii... meteorologice: daca luna este plina, iar cerul senin, se spune ca iarna va fi cu moina. Daca cerul e intunecat, daca ninge sau ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele. Cum la noi anul acesta in noaptea de Sf. Andrei a plouat, potrivit credintei stramosesti, ar trebui sa ne asteptam la o iarna grea. Dar, chiar daca vom fi nevoiti sa induram capriciile anotimpului alb, poate ca totusi ne va creste graul destul de mare si de frumos, poate ca fiecare fata va numara macar cativa stropi de apa mai mult decat a pus in strachina, poate ca lupii nu se vor apropia de gospodariile satenilor, poate, totusi...
Cum Sf. Andrei este socotit aducator al iernii (de aceea, multi il cunosc ca Andrei-de-iarna), sa ne aducem aminte ca, o data cu iarna, ne apropiem cu pasi repezi de "pragul dintre ani" si sa ne facem planuri pentru apropiatele sarbatori.